
,,Neurofeedback este o sală de fitness de înaltă tehnologie pentru creierul tău. Ajută sistemul nervos să meargă pe drumul cel bun și să fie mai calm și mai echilibrat.”
– Michael Cohen, director și șef de neurotehnologie
Neurofeedback-ul este biofeedback pentru creier. Antrenamentul cu neurofeedback îmbunătățește funcția cognitivă, atenția, starea de spirit, anxietatea, somnul și comportamentul, ajută la stabilizarea minții și crește nivelul de funcționare.
Neurofeedback-ul este folosit pentru a le oferi clienților posibilitatea de a învăța să-și gestioneze activitatea creierului.
Activitatea necorespunzătoare a creierului cauzează boli frecvente, cum ar fi ADD, ADHD, depresie, anxietate, atacuri de panică, leziuni traumatice ale creierului, probleme cu somnul și altele.
Senzori neinvazivi, care acționează ca stetoscoape, sunt așezați pe cap. Senzorii citesc undele cerebrale, care sunt apoi afișate pe un ecran de computer, permițându-le atât medicului/ terapeutului cât și pacientului să le vadă.
Aceste informații (sau feedback) sunt apoi utilizate pentru a antrena creierul printr-un joc pe computer care recompensează pacientul atunci când se îmbunătățește.
Este ca și cum ai întreba „De câte ori trebuie să mă antrenez la sala de sport înainte să fiu în formă?” Răspunsul depinde de cât de neformat sunteți. În mod similar, câte sesiuni sunt necesare depinde de câte și de ce simptome suferiți.
În mod normal, o programare la o ședință de brain map durează între 40-60 min.
Se începe de două ori pe săptămână, când este posibil. De trei până la patru ori pe săptămână poate fi de ajutor pentru cei aflați în criză sau cu dereglări severe sau ca o opțiune pentru clienții care aleg să se antreneze mai repede.
De obicei, sesiunile scad la o dată pe săptămână, apoi la două săptămâni etc., pe măsură ce vedeți îmbunătățiri. Antrenamentul cu neurofeedback este personalizat pentru fiecare client.
Cercetatorii au ajuns la concluzia că pacientii se bucură de beneficiile antrenamentului creierului până la 20 de ani mai târziu. Nu există niciun indiciu că pacientii nu ar continua să beneficieze de pregătirea lor anterioară de 20 de ani sau că simptomele ar reapărea.
Este prudent să fie înteles faptul că mulți factori previzibili și imprevizibili sunt implicați în determinarea gradului de instruire.