Simptomele unui atac de panică sau anxietate pot fi extrem de înspăimântătoare. Recunoașterea situației și amintirea că simptomele vor trece în curând pot reduce anxietatea și frica.
Aceste tipuri de atacuri au intensități și durate diferite.
Atacurile de panică sunt în general mai intense decât atacurile de anxietate . De asemenea, apar din senin, în timp ce atacurile de anxietate sunt adesea asociate cu un declanșator.
Durerea toracică este un simptom al atacurilor de panică și anxietate.
Deoarece simptomele sunt atât de similare, poate fi dificil să se facă diferența dintre atacurile de panică și anxietate.
• Atacurile de panică apar brusc, de obicei fără declanșator, sunt intense si perturbatoare si de obicei dispar dupa cateva minute.
Anxietatea este un răspuns la un factor de stres perceput sau la o amenințare. Simptomele anxietatii variaza ca intensitate de la usoara la severa, devin mai intense in cateva minute, ore sau zile si pot dura perioade lungi de timp.
Diferențele dintre anxietate și atacuri de panică sunt evidențiate cel mai bine prin compararea simptomelor fiecărei afecțiuni:
Atacurile de panică vin brusc, fără un declanșator evident.
Simptomele includ:
• o bătaie de inimă care zboară sau bate
• dureri în piept
• amețeli sau amețeli
• bufeuri sau frisoane
• greaţă
• amorțeală sau furnicături la nivelul extremităților
• tremurând
• dificultăți de respirație
• dureri de stomac
• transpiraţie
• senzația de a fi sufocat sau sufocat
Persoanele care se confruntă cu un atac de panică pot, de asemenea:
• simți o pierdere a controlului
• simți că înnebunesc
• ai o frică bruscă că vor muri
• simțiți-vă detașați de ei înșiși, ceea ce se numește depersonalizare, și simțiți-vă detașați de mediul înconjurător
Simptomele de panică tind să ajungă la vârf după 10 minute, apoi se diminuează treptat.
Cu toate acestea, pot apărea mai multe atacuri de panică la rând, ceea ce face să pară că un atac durează mult mai mult.
După un atac, mulți oameni se simt stresați, îngrijorați sau altfel neobișnuiți pentru restul zilei.
În timp ce atacurile de panică apar brusc, simptomele de anxietate urmează unei perioade de îngrijorare excesivă.
Simptomele pot deveni mai pronunțate în câteva minute sau ore. Ele sunt de obicei mai puțin intense decât cele ale atacurilor de panică.
Simptomele atacului de anxietate includ:
• fiind ușor uimit
• dureri în piept
• ameţeală
• gură uscată
• oboseală
• frică
• iritabilitate
• pierderea concentrării
• dureri musculare
• amorțeală sau furnicături la nivelul extremităților
• o ritm cardiac rapid
• nelinişte
• dificultăți de respirație
• tulburări de somn
• senzația de a fi sufocat sau sufocat
• îngrijorare și suferință
Simptomele de anxietate durează adesea mai mult decât simptomele unui atac de panică. Ele pot persista zile, săptămâni sau luni.
Atacurile de panică pot fi așteptate sau neașteptate. Atacurile neașteptate nu au declanșatoare aparente.
Atacurile de anxietate și atacurile de panică așteptate pot fi declanșate de:
• stresul muncii
• stresuri sociale
• conducere
• cofeină
• retragerea din alcool sau droguri
• afecțiuni cronice sau dureri cronice
• medicamente sau suplimente
• diverse fobii (frici excesive de obiecte sau situații)
• amintiri de traume din trecut
Este mai probabil ca oamenii să experimenteze atacuri de panică dacă au:
• o personalitate anxioasă
• o altă problemă de sănătate mintală, cum ar fi depresia , tulburarea bipolară sau o tulburare de anxietate
• membrii familiei cu tulburări de anxietate sau panică
• o afecțiune cronică, cum ar fi o tulburare tiroidiană, diabet sau boli de inimă
• probleme cu abuzul de alcool sau droguri
• stresuri continue în viața lor personală sau profesională
• a experimentat un eveniment stresant, cum ar fi un divorț sau un dol
• traumatism experimentat în trecut
• a asistat la un eveniment traumatic
Femeile sunt mai predispuse decât bărbații să aibă anxietate sau atacuri de panică
Exista strategii ce ajuta în timpul unui atac de panică sau anxietate.
Dificultatea respirației este printre cele mai frecvente și alarmante simptome ale acestor tipuri de atac.
Pentru a încetini respirația, concentrați atenția asupra respirației. Inspirați și expirați într-un ritm lent și constant până când simptomele se potolesc.
Numărați până la patru în timpul fiecărei inhalări și expirații.
Metodele de relaxare, cum ar fi relaxarea musculară progresivă și imagini ghidate, pot reduce sentimentele de panică și anxietate.
O persoană poate învăța aceste tehnici online sau lucrând cu un terapeut calificat.
Mindfulness îi ajută pe oameni să rămână la pământ în momentul prezent.
Poate fi deosebit de benefic pentru persoanele cu anxietate, care tind să se îngrijoreze de factorii de stres percepuți și potențiali.
Practicați atenția prin observarea activă a gândurilor, emoțiilor și senzațiilor fără a judeca sau a reacționa la ele.
NEUROFEEDBACK-UL este terapia de varf care ajuta la reducerea simtomelor pana la eliminarea lor, imbunatatind calitatea vietii persoanelor afectate.
Cum funcționează neurofeedback-ul?
Electrozii care înregistrează undele cerebrale sunt atașați la capul pacientului. Aceste măsurători pot fi făcute vizibile pe monitorul unui computer. Pacientul vede animații selectate pe un al doilea monitor, care raportează imediat vizibil sau audibil schimbări pozitive în activitatea creierului (feedback).
Pacientul învață prin aceste rapoarte de succes să realizeze activitatea creierului îmbunătățită mai rapid și mai sustinut. Anumite unde cerebrale sunt stimulate pentru stabilizare, în timp ce altele sunt reduse.
Desigur, nici un impuls electric nu este livrat creierului. Se măsoară doar puterea undelor creierului.
Organizarea activității creierului este optimizată prin neurofeedback. Antrenamentul cu neurofeedback îmbunătățește capacitatea oamenilor de a se controla prin feedback-ul activității creierului.
Tratamentul cu neurofeedback crește convingerea pacientului că acesta poate influența activ și schimba simptomele.
